Acierta
la quemada,
al
fin acierta.
Por
volver a casa,
acierta.
Creyó
que era ceniza
y
era abono.
Creyó
que era cosecha
y
era siembra.
Donde
rugió el fuego
ahora
brota.
Acierta
la quemada,
al
fin acierta,
por
pisar tierra...
...tierra
fértil.
Acierta
la quemada,
al
fin acierta.
Laura Mir

No hay comentarios:
Publicar un comentario